Thursday, April 30, 2009
If it's lovin that you want
Pentru restul cititorilor, trebuie sa va spun ca am avut parte de un somn de calitate 100%. Probabil ati retinut din cele deja aproape 30 de posturi de pana acum ale acestui blog ca relatia dintre mine si colegul de camera graviteaza in jurul problemei cu aerul conditionat. Ieri m-am decis sa iau masuri, asa ca am mers la mall si mi-am cumparat UN SAC DE DORMIT :) Iata o descriere a camerei mele din timpul noptii trecute:
PEISAJUL: o camera cu 2 paturi, un aer conditionat setat de 22 grade celsius
Personajul 1: Indianul, aka Ramesh, aka Zaw Tun. In pantaloni scurti, cu o camasuta din piele de sarpe pe el, facandu-si vant cu o bucata de carton, si udandu-si fruntea din 5 in 5 min cu apa.
Personajul 2: Andrei, aka eu, invelit cu un cearsaf si cu UN SAC DE DORMIT !:) Starea mea de spirit: EXCELENTA. Calitatea somnului: 100% original.
Eu sper ca sunteti alaturi de mine in aceste momente de bucurie maxima, fie la mare, fie la munte, fie la munca (sper ca nu esti acolo totusi!!!).
V-am pupat,
Corespondentul special al Politehnicii in Singapore,
Andrei Blaj
Cine ma citeste
Sunt foarte curios cine intra sa ma citeasca din afara Romaniei. Am cateva accese interesante, din zone surprinzatoare pt mine. Lasati cate un comentariu cu numele si tara din care il cititi pe Marcel? :)
Mersi!
Wednesday, April 29, 2009
Moartea caprioarei
O mare parte a discutiei a fost acaparata de momente de critica din partea prietenilor cu care am iesit la adresa modului in care evolueaza lucrurile in Romania, la modul in care este condusa Romania. Eu, analitic, ca de obicei am ascultat si am incercat sa mai destind atmosfera cu binecunoscutele ironii si interventii sarcastice. Totusi, concluzia dupa discutia de ieri e cam trista. Romanii sunt un popor de plangaciosi, un popor cu un simt critic foarte bun, totusi, cu o putere de reactie scazuta. Meditand asupra acestei concluzii mi-am adus aminte de Radu, un tip pe care l-am intalnit saptamana trecuta, aici. El e in spatele www.break--free.com, o initiativa pe care eu o consider foarte interesanta si misto. De ce mi-am adus aminte de el: mi-a povestit cum s-a tratat el de sindromul vaicareala. Mai intai si-a definit ce vrea sa trateze: vrea sa scape de criticile aduse anumitor lucruri, sisteme, persoane. Criticile care nu sunt urmate de nici un fel de actiune. De exemplu: nu imi place vremea intr-o dimineata, imi sun parintii si incep sa ma plang cat de urata e vremea, samd. Practic, prin acest lucru nu se rezolva nimic, ci doar inducem o stare de pesimism atat propriei persoane cat si interlocutorului. In loc sa ne binedispunem, dezvoltam o stare negativa, care nu este benefica nimanui. Bineinteles critica este buna, nu trebuie sa renuntam la a critica lucrurile care sunt deranjante, insa orice fel de critica trebuie urmata de o actiune. Practic, daca vrem sa improscam in lume cu energie negativa, trebuie macar sa o targetam si sa ii oferim un scop. De exemplu critici mandrul guvern al Romaniei. Acum, sa dezvolt pe scurt si care ar fi metoda de tratament impotriva sindromului vaicareala. Se ia o bratara din plastic (Salvati Delta, Sida ucide etc etc), si se pune la una din maini. In momentul in care constientizezi ca te-ai plans, se muta bratara la cealalta mana. In primele cateva zile vei muta bratara de la o mana la alta de multe ori. Si iti vei da seama ca barfa, critica si pesimismul fac parte din viata ta intr-o proportie covarsitoare. :) In acest moment problema este identificata si se poate incepe lucrul la reparatie: incercarea blocarii gandurilor pesimiste inainte de a iesi in lume.
Si acum, de ce a murit caprioara. Stiti ca in Romania tocmai s-a bagat impozitul forfetar pentru TOATE firmele. Si pentru ca eu sunt un tanar antreprenor in Romania, (www.wintermag.ro) sunt direct afectat de incompetenta guvernantilor care, s-au gandit ca oricum toti romanii sunt hoti, ca se fofileaza de la plata darilor catre stat, si atunci, de ce sa nu ii impozitam? Cica un studiu guvernamental a aratat ca in jur de 30% din taxe nu prea ajung la buget pentru ca patronii de micro intreprinderi sunt smecheri si se declara pe pierdere. Niste hoti, niste nesimtiti! Iar guvernantii, oameni cu coloana vertebrala, platitori de taxe si impozite, s-au gandit sa le vina de hac. Mai exact sa plateasca impozit forfetar, care e calculat in functie de dimensiunea afacerii. Iar dimensiunea afacerii se masoara cam asa: la restaurante, in functie de nr de mese din local ( WTF??? ). Acum eu ma gandesc cum o sa imi masoare mie dimensiunea afacerii la magazinul online? Numarul de pagini, trafic, cate review-uri la produse am, sau ce? Ca decizie de moment impotriva noului impozit am decis sa suspend activitatea pt firma din spatele Wintermag si sa o redeschid cand ma intorc in tara. Atunci o sa vedem ce va fi. Avem un guvern care a prostit romanii cu un pahar de tuica si o bucata de slana, in unele locuri, sau cu promisiuni de marire a salariilor, ca e de unde, si care acum face numai tampenii. Niste tarani.
Tech flaw
Bineinteles ca am testat putin functia. Merge foarte bine pana la capitolul manele. Nu vrea sa imi genereze nici un playlist plecand de la o manea (Maneaua este, nu va faceti griji, de calitate, face parte dintr-o colectie atent aleasa, piese rare, de colectie). Am incercat toate manelele pe care le am, si nu vrea sa faca playlist dupa niciuna. Oare cei de la apple s-au gandit sa nu adauge astfel de ritmuri in sunetele procesabile de Genius? :) Au manelele ban de la apple?
Tuesday, April 28, 2009
Calitatea vietii
Am cunoscut de curand 3 baieti din Kazakhstan. Intre ei vorbesc in rusa. Cu aceasta ocazie am aflat ca limba noastra romaneasca, oricat am vrea noi sa o facem latina etc, e destul de mult rusificata :) Multe, multe cuvinte care seamana cu ce e la noi. Ca de exemplu idiot, cretin. Baietii sunt toti trei musulmani, 2 dintre ei mai liberi cugetatori, al treilea un pic mai strict. Strict, in sensul ca nu bea alcool deloc. Totusi, ce e surprinzator la el e ca da, de baut nu bea, dar de fumat, fumeaza, de mers la fetite, merge, de inselat prietena, o inseala. Care-o fi smecheria cu religiozitatea lui, nu inteleg.
Sunt multe chestii care ma zguduie din temeliile convingerilor mele. In orice caz experienta Asia, Sudul Asiei o recomand tuturor celor care vor sa vada lumea, omenirea dintr-o alta perspectiva.
Friday, April 24, 2009
Jungle ride
Thursday, April 23, 2009
Knock, knock, ii uikendu!!
Shakin it
Sunday, April 19, 2009
O sa ma-ntorc barbat
Wednesday, April 15, 2009
Cum sa-ti zgarii tastatura?
Monday, April 13, 2009
Karaoke nation
Revin cu un comunicat important pentru Costi Ionita si Marius Moga! Nu va mai pierdeti vremea cautand acul in carul cu fan. Chinezii sunt multi si aparent, toti canta. Mai sus e dovada vie a acestui lucru: o chinezoaica pe la 50-60 ani cantand in piata centrala din Melaka. Inaintea ei a cantat un domn, la vreo 50-60 ani deasemenea, acompaniat de 2 dansatoarea extraordinar de aratoase, ambele in jur de 40-50 ani.
Toata petrecerea din filmulet avea loc sambata, pe o scena montata special pt karaoke. In general, daca ai bar in orice tara de prin sud estul asiei si nu ai un sistem karaoke, esti de rahat turcesc. Toti cantaretii amatori isi iau f in serios meseria, incearca sa cante cat mai bine, iar publicul este unul cu o ureche muzicala bine dezvoltata si cu un simt al umorului, pare-se, inexistent. Oricat de prost ar fi artistul de pe scena, nu reuseste sa smulga zambetele audientei. Daca exista cititori care se stiu afoni si ar vrea ca macar o data in viata sa fie ascultati de un public fara a fi huiduit, improscat cu rosii, oua, sau injurat, aici e locul!
Wednesday, April 8, 2009
Pozica, pozica?
Nevoile si neamul

O dam pe politic la inceputul postului asta: JOS COMUNISMUL! Daca aveti cum iesiti in strada, tipati sa va aduca Voronin si sa se duca de unde-a venit acu cateva zeci de ani. Asta era partea cu neamul.
Acum partea cu nevoile. Dupa cum multi dintre cititorii fideli ai blogului stiu, weekendul trecut am fost in Malaesia, unde, tre sa spun, a fost extrem de tare. Am vazut si jumate de cursa de formula 1 duminica, pentru ca restul s-a anulat in principiu din cauza crizei economice.
Ca o prima impresie despre Malaesia a fost ok. Totusi, la o analiza mai amanuntita vezi ca au simtul opulentei adanc inradacinat. De exemplu, o cladire, daca nu o faci mare, mai bine nu o faci deloc. Cam pe principiul asta se bazeaza capitala lor, Kuala Lumpur. Cladiri pompoase, impresionante. Oamenii sau nivelul de trai nu e insa ridicat. E mediu. Un pic mai bine decat la noi, as zice eu.
De departe cea mai amuzanta faza cu malaesia a fost inlocuirea dotarii veceurilor cu hartie igienica. In locul acesteia aveai un furtun ca de dus iesind din perete si un robinet :) Sau, alternativ, budele turcesti erau dotate cu stropitori intre picioare. Ideea, dupa socul initial, nu e rea zic eu. E chiar buna. Totusi, eu am ramas surprins cand, asteptand sa intru la o buda cu un sul de hartie igienica fluturand lejer pe degetul aratator, admiram pe malaesieni cum ieseau de acolo uscati pe pantaloni, cu mainile uscate. Ma gandesc ca daca faci de mic asta, prinzi antrenament si dintr-un scuturat naprasnic sare toata apa de pe poponet. Chestia cu furtunul era valabila inclusiv la hotelul unde-am stat in Kuala Lumpur, care avea vreo 2-3 stele.
Si daca tot suntem la capitolul nevoi, trecem la povesti cu indieni putin. Da, da stiu ca alea sunt cele mai misto. Indienii, oameni fiind, au 2 maini. Pentru fiecare mana au o intrebuintare specifica. Astfel mana dreapta si numai mana dreapta este folosita pentru a manca. Paranteza: indienii nu folosesc tacamuri niciodata, baga mana in tot ce tre sa bage in gura. Si e de cacat daca te apuci de mancat cu mana si te murdaresti mai sus de primul rand de falange, in cultura lor. Inchis paranteza. Iar mana stanga, si numai mana stanga e folosita cu spor la stersul la fund.
Ca si concluzie, daca vrei sa-ti deschizi fabrica de facut hartie igienica prin india, malaesia si alte tari de prin jur, intri in cacat cat se poate de repede.